Planul De A Pune Jos Câinii Vagabonzi Cauzează Urletul în România

2024 Autor: Daisy Haig | [email protected]. Modificat ultima dată: 2023-12-17 03:13

BUCUREȘTI - Traversează strada la treceri, se plimbă prin parcuri și iau ocazional autobuzul. Câinii vagabonzi fac parte din viața de zi cu zi din România, unde planurile de a le pune jos au declanșat o dezbatere urlătoare.

Mari sau mici, negri, maronii sau patați, aproximativ 40 000 de canini fără adăpost trăiesc în București alături de o populație umană de două milioane, potrivit autorităților și grupurilor pentru drepturile animalelor.

Numărul lor a început să prolifereze în anii 1980, atunci când dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu a făcut ca unele dintre cele mai vechi cartiere rezidențiale din București să fie distruse și înlocuite cu blocuri de apartamente, determinând mulți proprietari să se despartă de animalele lor de companie.

Deși puii nedoriți sunt încă abandonați, deoarece sterilizarea nu este sistematică, mulți sunt hrăniți și chiar vaccinați de grupurile pentru drepturile animalelor și de iubitorii de câini.

Dar numărul tot mai mare care străbate străzile a determinat autoritățile locale să ia măsuri între 2001 și 2007, când aproximativ 145 000 de câini vagabonzi - numiți „maidanezi” în limba română - au fost adormiți. Grupurile supărate pentru drepturile animalelor au strigat „genocidul câinilor” și s-a impus interzicerea eutanasiei împotriva câinilor sănătoși.

Acum, un proiect de lege este în dezbatere în parlament pentru a conține numărul de rătăcitori care călătoresc în România. Aceasta ar permite autorităților locale să decidă dacă arunca câinii adulți care au fost adunați în refugii și care nu au fost revendicați sau adoptați în termen de 30 de zile sau dacă îi vor păstra în adăposturi.

"Datoria cea mai importantă a autorităților locale este să aibă grijă de integritatea și sănătatea oamenilor", a declarat pentru AFP autoritatea regională a Bucureștiului, Mihai Atanasoaei.

"Patruzeci de mii de câini fără stăpân au dus la 13 000 de persoane care au mușcat în 2010 și la 11 000 în 2009", a adăugat el, în timp ce patru sau cinci decese din cauza mușcăturilor de câine au fost înregistrate din 2004.

Dezbaterea despre câinii fără stăpân a reînviat în ianuarie când o femeie a fost mușcată de mai mulți câini în timp ce încerca să intre într-un depozit pe care îl păzeau.

Atanasoaei a spus că proiectul de lege este „democratic” prin faptul că oferă autorităților locale alegerea între uciderea câinilor sau păstrarea lor în adăposturi.

O prezență familiară

Dar, în vremuri de criză ca astăzi, a recunoscut el, municipalitățile au fonduri limitate pentru a întreține întreținerea unor astfel de câini.

Grupurile pentru drepturile animalelor au organizat proteste zilnice împotriva proiectului de lege, susținând că sterilizarea este o soluție mai bună.

"Autoritățile spun că eutanasierea este cel mai ieftin și mai rapid mod de a face față câinilor vagabonzi. Dar în curând alți câini vor ocupa locul rămas liber și acest lucru va continua pentru totdeauna", a declarat pentru AFP Kuki Barbuceanu din grupul de animale Vier Pfoten (Four Paws).

Problema a dat o coardă în afara României.

Fosta vedetă de film franceză și activistă pentru drepturile animalelor, Brigitte Bardot, i-a îndemnat pe parlamentarii români să voteze împotriva acestui proiect, spunând că uciderea câinilor nu va rezolva problema.

Câinii vagabonzi au primit o presă proastă în unele ghiduri de călătorie care avertizează vizitatorii împotriva „riscului de a fi atacați de haite de câini înfometați”.

Dominique Toujas, un turist francez care a vizitat România de mai multe ori împreună cu familia sa, a spus că acest lucru l-a lăsat îngrijorat înainte de prima sa călătorie.

„Dar venind aici am văzut că erau bine hrăniți și deloc agresivi”, a spus el. „În curând au fost doar o prezență familiară și de mai multe ori ne-am întâlnit cu câini vagabonzi care implorau doar să fie mângâiați”.

Grupul de apărare a animalelor, Vier Pfoten, susține că câinii vagabonzi pot fi puși la lucru, de exemplu în programele de terapie pentru persoanele cu dizabilități. Din 2004, ONG-ul a derulat un program numit „Câini pentru oameni”, care ajută la comunicarea și abilitățile de mobilitate ale copiilor.

Organizațiile neguvernamentale pledează pentru adoptare - chiar și în străinătate - și din 2007 un ONG, GIA, a aranjat adoptarea a 1 500 de rătăcitori în România, Germania, Franța și până în Statele Unite.

„Lucrurile au început să se schimbe pe măsură ce putem vedea din ce în ce mai mulți„ maidanezi”mergând cu lesa”, a spus Raluca Simion, GIA.

Unul este Picou. Georgiana Pirosca, un asistent administrativ în vârstă de 31 de ani, a luat milă de un cățeluș vagabond pe jumătate paralizat de frigul iernii și i-a oferit adăpost pentru o noapte. După treisprezece ani, Picou locuiește încă în apartamentul ei cu două camere.

"El face parte din familie", a spus ea, înainte de a pleca la runda ei zilnică, ca mulți bucureșteni, pentru a hrăni câinii vagabonzi din cartierul ei.